Citat..
""Schimbarea în sine
nu este dureroasã.
Ceea ce produce durerea
este rezistenþa la schimbare""
""Schimbarea în sine
nu este dureroasã.
Ceea ce produce durerea
este rezistenþa la schimbare""
SHAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltare
personalã, precedînd toate religiile ºi filozofiile cunoscute.
Recent, a revenit în atenþie, manifestînd o adevãratã
renaºtere. Conþine precepte nepieritoare, ce ne pot pune în
acord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau
„dimensiuni“ ale fiinþei noastre. ªamanica se referã la trãirea
„extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite.
ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrie
o modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noi
ºi incitante niveluri de percepþie, precum ºi de a ne prelungi
viaþa în multiple feluri. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþe
ne va îmbunãtãþi vitalitatea, va acþiona pentru echilibrarea emoþiilor,
ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativitatea.
De asemenea, ne va dezvolta puterile interioare, aducîndu-
ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelor
cosmice din Univers.
ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezenta
o înþelepciune strãveche, fiind esenþa cunoºtinþelor deþinute
de ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi
culturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterele
vieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipa
dezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicã
vãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie în
limbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi le
adapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cine
reacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloc
eficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire a
armoniei în propria fiinþã.
ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doctrine
în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru care
sã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loialitate,
nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun guru
care sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei,
deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin intermediul
experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarece
rãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere ale
vieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrile
istorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoimpus.
ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi,
prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduce
aceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-o
disponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Ea
nu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare a
psihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea la
un cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþioneze
eficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci un
proces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul propriei
noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþeles,
scop ºi împlinire.ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natura
ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numai
cel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemele
metafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru adorarea
Naturii ci pentru onorarea ei.
Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezentatã
de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nostru;
de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat
– un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noastre.
ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegere
a noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºi
lucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat de
desfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a face
cu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþi
intense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã,
cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un supermarket
sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spiritualitate
decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditarea
într-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sau
sãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a da
dovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinele
nostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul.
ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi de
inimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltare
a vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt cultivate
laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþie
de armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea propriei
noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces care
este confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin intermediul
propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã
fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut în
ambarcaþiunea vieþii.
Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii ani
indicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitatea
de a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite care
zac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noastre.
Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilor
ºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuirea
unei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putem
progresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lecþiile
Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin intermediul
alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent.
Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limitele
ºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fim
eliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicã
sã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare în
modul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarã
sã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte de
conºtiinþã.
Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu principiul
potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin intermediul
manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cît
ºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtre
gîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudinea
religioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii,
sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendent
de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capacitatea
de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care
sã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate acestea,
nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl-nim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªamanica
încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã în
ceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu manifestãrile
Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingerea
stãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul
ºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sine
se referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe.
El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indiferenþã,
ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare.
Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea idei
are efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþile
celorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri.
Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºi
lumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct al
alegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãim
consecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, în
parte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþarea
din experienþele create de propriile noastre alegeri sau de cele
ale celorlalþi.
Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“
sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prin
excluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã
este o mizerie, iar Pãmîntul suferã din pricina poluãrii ºi
exploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, în
interiorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrile
impuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decît
o proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã luptãm
pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din interiorul
nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual.
Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am
schimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ începvieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipa
dezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicã
vãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie în
limbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi le
adapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cine
reacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloc
eficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire a
armoniei în propria fiinþã.
ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doctrine
în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru care
sã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loialitate,
nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun guru
care sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei,
deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin intermediul
experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarece
rãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere ale
vieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrile
istorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoimpus.
ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi,
prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduce
aceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-o
disponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Ea
nu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare a
psihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea la
un cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþioneze
eficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci un
proces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul propriei
noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþeles,
scop ºi împlinire.ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natura
ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numai
cel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemele
metafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru adorarea
Naturii ci pentru onorarea ei.
Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezentatã
de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nostru;
de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat
– un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noastre.
ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegere
a noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºi
lucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat de
desfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a face
cu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþi
intense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã,
cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un supermarket
sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spiritualitate
decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditarea
într-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sau
sãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a da
dovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinele
nostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul.
ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi de
inimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltare
a vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt cultivate
laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþie
de armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea propriei
noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces care
este confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin intermediul
propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã
fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut în
ambarcaþiunea vieþii.
Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii ani
indicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitatea
de a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite care
zac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noastre.
Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilor
ºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuirea
unei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putem
progresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lecþiile
Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin intermediul
alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent.
Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limitele
ºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fim
eliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicã
sã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare în
modul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarã
sã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte de
conºtiinþã.
Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu principiul
potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin intermediul
manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cît
ºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtre
gîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudinea
religioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii,
sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendent
de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capacitatea
de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care
sã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate acestea,
nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl-nim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªamanica
încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã în
ceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu manifestãrile
Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingerea
stãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul
ºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sine
se referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe.
El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indiferenþã,
ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare.
Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea idei
are efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþile
celorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri.
Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºi
lumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct al
alegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãim
consecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, în
parte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþarea
din experienþele create de propriile noastre alegeri sau de cele
ale celorlalþi.
Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“
sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prin
excluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã
este o mizerie, iar Pãmîntul suferã din pricina poluãrii ºi
exploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, în
interiorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrile
impuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decît
o proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã luptãm
pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din interiorul
nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual.
Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am
„aici“ – în interiorul nostru.
În ºamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primul
rînd faþã de noi înºine, pentru cã acesta este modul natural,
modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armonia
poate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazã
frumuseþe. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerut
poporului sãu sã „aducã frumuseþe“, el i-a încurajat sã îºi
exprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã genereze
frumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd,
o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau acþiune,
produce frumuseþe, deoarece armonia este ceea ce creeazã frumuseþe.
Frumuseþea vine din armonie, deoarece aceasta din
urmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. Urîþenia,
lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalului
ºi impunerea propriilor credinþe limitate, care acþioneazã
din afarã spre înãuntru.
Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtim
ce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anume
ne lipseºte tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentru
lucrurile materiale a devenit insaþiabil, stimulat de o societate
risipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumator
care, în mod sublim, ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrã
încetare, timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu de
interminabilã dorinþã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat,
ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual,
ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! Planeta
Pãmînt, încã plinã de viaþã, este sufocatã, în momentul de faþã,
de poluare, torturatã de durere, ruºinatã de nebunia omenirii,
ignoranþã, lãcomie ºi desfrînare ºi, nefiind recunoscutã ca Mamã
aºa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsufleþit, menit
sã fie doar „folosit“.
O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a Pãmîntului poate
avea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limitãri
ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã putere
asupra noastrã, permiþînd, astfel, cãutarea Adevãrului din
inimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. Adevãrul despre
propria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nu
existã preþ sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gratuit,
el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici o
valoare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preþ pentru el,
nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. Însã
ceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat,
în scopul de a fi pe deplin înþeles.Aºadar, nu adevãrul în sine
ceea ce este important, ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea este
nepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles, el poate
fi preþuit cu adevãrat.
În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechi
înþelepciuni, îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. A fost
strîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului, din învãþãturile
taoiste ale estului, din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice,
din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinute
de acei kahuna hawaieni, din naturalismul aborigen al sudului,
precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale existenþei.
Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elemente
ce lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºtere
a adevãratei noastre identitãþi care, pierdutã odinioarã, este
recîºtigatã, acum, pentru a face posibil un salt înainte, cãtre
un nivel superior al conºtiinþei umane.Vãlul de mister, care a învãluit aceastã cunoaºtere, pentru
a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei elite
restrînse, este acum ridicat, prin efortul iluminãrii unui numãr
de indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile, aparent
fãrã legãturã între ei, pentru a fi disponibilã celor mulþi, ale
cãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi.
Aparent, se împlineºte, o profeþie a indienilor americani, potrivit
cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii, cînd Focurile sacre,
în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrînii
tribului, mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul, vor
fi reaprinse pe alte pãmînturi, de cãtre oameni de rase ºi limbi
diferite, precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. Legenda
spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cînd
însuºi Pãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã, ºi cînd lãcomia
va deveni de necontrolat. Acel moment al Dezvãluirii spirituale
este acum!
Adevãrul spiritual este atît de insesizabil, încît nu poþi
începe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti, cum se procedeazã
în realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorie
ºtiinþificã. Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l
„demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Nu este vorba
cã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment,
cu obiectivitate, din exterior. Adevãrul este parte componentã
din noi, iar noi, la rîndul nostru, sîntem parte componentã
a adevãrului. El se gãseºte în interior. Confirmãm valabilitatea
adevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni în
spiritul lui.
Prin urmare, aceastã carte este ornatã nu cu exerciþii
obositoare, ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul adevãr,
prin intermediul Experienþelor. Toate aceste Experienþe au fost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite ca
fiind puternice, revelatoare ºi eficiente. ªamanica, deci, vã
scoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe calea
ce vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie a
descoperirii.
A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrã
înºivã.
A descoperirii cã Pãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºte
ºi vã întreþine ºi, astfel, a conºtientizãrii existenþei unei relaþii
cu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþa
Pãmîntului.
A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufletul
dumneavoastrã, precum ºi de integrare a tuturor aspectelor
care funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de existenþã.
A descoperirii „sinelui“ original, adevãratul dumneavoastrã
„sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu.
A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“
sau o „metodã“, ci pur ºi simplu un proces – un proces de transformare
care vã schimbã percepþia asupra vieþii, astfel încît sã
puteþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã care
vã era poate caracteristic în copilãrie, atunci cînd viaþa era
marea aventurã a descoperirii.
Într-adevãr, aplicarea principiilor ºamanicii va transforma
fiecare zi a vieþii dumneavoastrã, de acum înainte, într-o aventurã
incitantã ºi plinã de miracole; vã va transforma percepþia
ºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi despre
propria persoanã.
Frumos nu??? O zi minunata sa fie ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu