Schimbul de informaþii între diferite realitãþi este una
din principalele abilitãþi ale unui ºaman ºi ale unui ºamanist
(o persoanã care aplicã principiile ºamanice în viaþa sa personalã,
însã nu se pretinde a fi un ºaman).
Cuvîntul „ºaman“ derivã din limba locuitorilor regiunii
Tungus, din Siberia, ºi poate fi tradus ca fiind „cel înþelept“,
„cel care cunoaºte“, ori „cel care cunoaºte extazul“. ""1-----Necazul nu reprezintã pedeapsa vreunei zeitãþi supãrate,
ci o interacþiune a energiilor ce oferã ocazia unei dezvoltãri
într-o nouã direcþie.
2-----În momentul în care rãsare, un rãsad conþine modelul complet
al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat, poate,
un mãreþ ºi extraordinar arbore. La fel se petrec lucrurile ºi în
cazul nostru, cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alege
ºi, aºadar, avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri.
al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat, poate,
un mãreþ ºi extraordinar arbore. La fel se petrec lucrurile ºi în
cazul nostru, cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alege
ºi, aºadar, avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri.
3-----Fiþi prudent în relaþii cu acei lideri ce-ºi menþin subordonaþii
într-o stare de continuã dependenþã.
4-----Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilor
pe care le facem.
într-o stare de continuã dependenþã.
4-----Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilor
pe care le facem.
5-----Sãrbãtoriþi fiecare zi care urmeazã în viaþã, ca ºi cum ar
fi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã.
fi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã.
6-----Compasiunea vine în urma recunoaºterii faptului cã toate
fiinþele vii sînt „rudele“ noastre.
fiinþele vii sînt „rudele“ noastre.
7-----Creativitatea nu reprezintã realizarea unui lucru prin intermediul
unei calitãþi specifice a psihicului. Ea reprezintã o
miºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului, precum
miºcarea de revoluþie a Pãmîntului împrejurul Soarelui, care
creeazã apariþia nopþii ºi a zilei.
unei calitãþi specifice a psihicului. Ea reprezintã o
miºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului, precum
miºcarea de revoluþie a Pãmîntului împrejurul Soarelui, care
creeazã apariþia nopþii ºi a zilei.
8-----Oamenii necinstiþi sînt aceia care cautã doar moduri
diverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã.
diverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã.
9-----Detaºarea nu înseamnã retragerea din faþa lumii pentru
a scãpa de responsabilitãþile sale. Reprezintã faptul de a fi în
lume, însã a nu-i aparþine.
a scãpa de responsabilitãþile sale. Reprezintã faptul de a fi în
lume, însã a nu-i aparþine.
10-----Hotãrîrea este forþa care dã impetuozitate dorinþei.
11-----Tot ceea ce poate fi înþeles se aflã deja în noi.
12-----Experienþa este învãþãtorul suprem, deoarece, mai apoi,
nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. ªtim deja singuri.
12-----Experienþa este învãþãtorul suprem, deoarece, mai apoi,
nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. ªtim deja singuri.
13-----Descoperiþi Centrul, ºi veþi fi în legãturã cu Întregul.
14-----Urmaþi-vã inima, cãci ceea ce simþiþi este mai aproape de
adevãr decît ceea ce credeþi.
adevãr decît ceea ce credeþi.
15-----Iertarea este forþa aflatã în Lumina Sufletului ce poate îndepãrta
orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. Este o „dãruire“
preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip special
de primire.
orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. Este o „dãruire“
preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip special
de primire.
16-----Dumnezeu, Marele Spirit sau indiferent ce nume i-am da
Sursei noastre Originale, nu îºi gãseºte forma de exprimare în
miracole, ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidianã.
Sursei noastre Originale, nu îºi gãseºte forma de exprimare în
miracole, ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidianã.
17-----Gratitudinea reprezintã recunoaºterea caracterului
nepreþuit al lucrurilor obiºnuite.
nepreþuit al lucrurilor obiºnuite.
18-----Fericirea este imposibil de obþinut de unul singur, deoarece
ea poate fi doar împãrtãºitã.
19-----O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profunzime,
pentru a avea mai apoi valoare practicã.
ea poate fi doar împãrtãºitã.
19-----O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profunzime,
pentru a avea mai apoi valoare practicã.
20-----Inocenþa nu este ceea ce ne separã de greºeala moralã,
deoarece ea nu face departajãri. Un copil inocent trãieºte
momentul prezent. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã.Numai clipa prezentã este importantã. Aceasta este inocenþa.
deoarece ea nu face departajãri. Un copil inocent trãieºte
momentul prezent. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã.Numai clipa prezentã este importantã. Aceasta este inocenþa.
21-----Bucuria este încîntarea care izvorãºte din minunea de a
fi viu pentru a savura momentul.
fi viu pentru a savura momentul.
22-----Cunoaºterea este efectul învãþãturii.
Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care
dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþã
ºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm în
profunzime.
Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care
dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþã
ºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm în
profunzime.
23-----Nu-i lãsaþi sã aibã putere asupra voastrã pe cei ce vã vor
priva de libertate de a alege.
priva de libertate de a alege.
24-----Priviþi cãtre o Direcþie; aceasta nu este un drum sau o destinaþie
ci, mai degrabã, cãlãtoria însãºi, deoarece nu puteþi
deveni ceea ce aspiraþi sã fiþi, decît dacã puteþi fi în locul în
care vã aflaþi acum.
ci, mai degrabã, cãlãtoria însãºi, deoarece nu puteþi
deveni ceea ce aspiraþi sã fiþi, decît dacã puteþi fi în locul în
care vã aflaþi acum.
25-----Iubirea nu pune nici un fel de condiþii asupra sa, nici nu
cautã ceva la schimb pentru ea însãºi, cãci, prin dãruirea
deplinãtãþii sale, ea nu se epuizeazã, ci se extinde.
cautã ceva la schimb pentru ea însãºi, cãci, prin dãruirea
deplinãtãþii sale, ea nu se epuizeazã, ci se extinde.
26-----Maturitatea vine în urma caracterului muritor. De aceea,
Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om, astfel încît sã
se poatã dezvolta ºi el, spre a-ºi atinge caracterul deplin.
Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om, astfel încît sã
se poatã dezvolta ºi el, spre a-ºi atinge caracterul deplin.
27-----Miºcarea fãrã un scop bine stabilit este fãrã sens.
28-----A fi natural înseamnã sã fim aºa cum sîntem într-adevãr
ºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim.
ºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim.
29-----A trãi în întuneric înseamnã a nu fi conºtient de propria
Luminã Lãuntricã.
Luminã Lãuntricã.
30-----Atotputernicia reprezintã trãirea experienþei unicitãþii, nu
numai pe parcursul întregii vieþi, ci ºi pe parcursul tuturor
vieþilor trãite.
numai pe parcursul întregii vieþi, ci ºi pe parcursul tuturor
vieþilor trãite.
31-----Odatã ce scãpãm de anexele ce ne menþin fixat ºi în
stagnare, viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou, iar circumstanþele
sînt atunci libere sã se schimbe.
stagnare, viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou, iar circumstanþele
sînt atunci libere sã se schimbe.
32-----Trecutul, prezentul ºi viitorul nu sînt altceva decît un
moment aflat în miºcare constantã, care îmbrãþiºeazã Timpul
în totalitatea lui.
moment aflat în miºcare constantã, care îmbrãþiºeazã Timpul
în totalitatea lui.
33-----Filozofii sînt cercetãtori care gîndesc profund la ceea ce
gãsesc, astfel rãmînînd gînditori.
gãsesc, astfel rãmînînd gînditori.
34-----Credincioºii sînt cercetãtori care cred ceea ce li se spune,
rãmînînd astfel discipoli. Scopul cercetãrii este, însã, de a trãi
ceea ce este întîlnit, astfel încît acea persoanã sã devinã un
cunoscãtor.
rãmînînd astfel discipoli. Scopul cercetãrii este, însã, de a trãi
ceea ce este întîlnit, astfel încît acea persoanã sã devinã un
cunoscãtor.
35-----Pur ºi simplu Spiritul este o stare.
36-----Curcubeul este o demonstraþie de combinare a tuturor culorilor
într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie.
Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sînt
cãi ce duc cãtre întregire, cã toate dungile fac parte dintr-un
întreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demne
de respect.
într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie.
Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sînt
cãi ce duc cãtre întregire, cã toate dungile fac parte dintr-un
întreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demne
de respect.
37-----Recunoaºteþi cã Spiritul este cea mai purã formã de energie,
iar esenþa acelei energii este Iubirea. ªi atunci de ce este atît
de multã mizerie, disperare ºi nefericire în lume? Deoarece
omenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu, iar Eului
i s-a dat voie sã înlãture Spiritul.
38-----Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe care
avem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini.
iar esenþa acelei energii este Iubirea. ªi atunci de ce este atît
de multã mizerie, disperare ºi nefericire în lume? Deoarece
omenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu, iar Eului
i s-a dat voie sã înlãture Spiritul.
38-----Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe care
avem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini.
39-----Spiritul este întunecat atunci cînd Eului i se permite sã stea
în cale.
în cale.
40-----Forþaþi orice lucru pentru a-i atinge limitele extreme ºi îl
veþi conduce, în mod sigur, spre distrugere.
veþi conduce, în mod sigur, spre distrugere.
41-----Cele mai frumoase sunete sînt auzite nu cu urechile, ci cu
Spiritul. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru Loc
Liniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii.
Spiritul. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru Loc
Liniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii.
42-----Spiritul are substanþã însã nu are formã, deoarece el poate
îmbrãca o multitudine de faþete.
îmbrãca o multitudine de faþete.
43-----A iubi Natura înseamnã a-þi iubi Adevãratul Sine,
deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fundamentale
din care sîntem alcãtuiþi.
deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fundamentale
din care sîntem alcãtuiþi.
44-----Adevãrul poartã multe mãºti în scopul de-a ne învãþa sã
nu interpretãm greºit aparenþele, confundîndu-le cu realitatea.
45-----Înþelegeþi acest lucru: talentele, îndemînãrile ºi calitãþile
potenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folositoare
pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre creatoare,
spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui, pentru întãrirea
ºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Folosirea lor
greºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora, la
rãnirea unora ºi slãbirea Spiritului.
nu interpretãm greºit aparenþele, confundîndu-le cu realitatea.
45-----Înþelegeþi acest lucru: talentele, îndemînãrile ºi calitãþile
potenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folositoare
pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre creatoare,
spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui, pentru întãrirea
ºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Folosirea lor
greºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora, la
rãnirea unora ºi slãbirea Spiritului.
46-----Apreciaþi la justa sa valoare un învãþãtor care, prin
cunoºtinþele pe care vi le dãruie, vã ghideazã paºii cãtre Adevãratul
Învãþãtor lãuntric, acolo unde trebuie sã fie cãutate
rãspunsurile tuturor întrebãrilor, cãci asemenea învãþãtori sînt
rari.
cunoºtinþele pe care vi le dãruie, vã ghideazã paºii cãtre Adevãratul
Învãþãtor lãuntric, acolo unde trebuie sã fie cãutate
rãspunsurile tuturor întrebãrilor, cãci asemenea învãþãtori sînt
rari.
47-----Atunci cînd o armã este þinutã în mînã ea cere sã fie
folositã, cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei.
folositã, cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei.
48-----Cuvintele sînt doar simboluri ce permit sã aibã loc comunicarea
de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem, pe
deplin, lumea iluzorie a „aparenþelor“. Însã, cuvintele prezintã
imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor.
Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã perceperea
împreunã a „Adevãratei“ lumi.
de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem, pe
deplin, lumea iluzorie a „aparenþelor“. Însã, cuvintele prezintã
imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor.
Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã perceperea
împreunã a „Adevãratei“ lumi.
49-----Noi singuri avem puterea de a face ceva pentru noi înºine,
prin simpla alegere de-a face acest lucru.
YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“, al cãrui nume înseamnã:
„Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este Ceea
Ce Sînt“.
prin simpla alegere de-a face acest lucru.
YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“, al cãrui nume înseamnã:
„Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este Ceea
Ce Sînt“.
50-----Zero reprezintã Nimicul care a precedat creaþia, cel din
care au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºi
limita la care totul se reîntoarce, deoarece el este împãrtãºit de
tot ceea ce poate fi numãrat, fiind conþinut în tot ceea ce are
formã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister. """
care au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºi
limita la care totul se reîntoarce, deoarece el este împãrtãºit de
tot ceea ce poate fi numãrat, fiind conþinut în tot ceea ce are
formã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister. """
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu